24 sept. 2008

Mama romanului

Si totusi nu arata. Desi are 60 de primaveri trecute, nu le arata. Pe chipul ei insa uneori citesti amaraciune, mahnire, neimplinire. De multe ori vezi insa viata, satisfactie, bucurie. Din acelasi zambet. Acum sta si priveste pe geam si e toata un curcubeu. Probabil se gandeste la primii pasi ai copiilor, la prima zi de scoala a lor, la nepoti, dar stai...s-a intristat iar, iar si-o fi adus aminte de damigenele de vin care i-au murdarit casa cu furie si tristete de-a lungul vietii, la loviturile primite fara vreo vina, la baiatul din spital, la mai multe. Ca asa e in viata, daca n-ai accidente parca nu traiesti. Cum sa spui ca traiesti ceva de vis, cand n-ai trait ceva de iad. Nu merge. Si totusi nu o doare ca nu prea e vizitata. Isi duce traiu tot cu ala cu care a inceput, da acum nu o mai loveste, e si el batran si sta mai mereu imbibat in alcool. Mancare si bautura sa aibe si e multumit animalu. Ce ironie, la 25-30 nu putea sa il lase ca se facea de rusine prin sat, la 40 avea guri de hranit, pe la 50 au inceput nuntile, pe la 55 nepotii, si tot asa. Ca asa e cand intrii in hora, trebe sa joci ceva prin ea chiar daca bratul care te atinge pute de-ti muta nasu. De cunosti si corpu ce suporta bratu, e mai grav. Eh lasa, macar am ramas cu amintirile. Cum spunea fratele meu mai mare "Daca ajungi la o varsta inaintata si nu ai macar amintiri, e foarte trista batranetea". Si avea dreptate, si inca are. Incep sa cred ca e chiar mai bine sa devii senil. Iti creezi la amintiri cate vrei. Te trezesti bucuros fara motiv, daca esti trist nu stii de ce. Nu prea e rau. Decat sa stii ca fara doctorii te scapi pe tine, si ca nu prea mai poti sa cobori scarile, mai bine senil. Da stai ca nu e chiar asa batrana, are doar 60. Cand te uiti la ea, mai ca te cuprinde mila cand stii ce suflet are si ce munca titanica a depus langa jivina pe care a prezentat-o, din pacate, de multe ori cu "barbatul meu". Io zic sa pleci, singura nesingura, tot singura esti. Lasa bestia sa haladuie singur prin casa sau pe strazi, sa manance improvizatii sau sa ii incalzeasca vinul mancarea. Stai langa el ca sa ce? La bine si la rau, pai a cam fost numai la rau. Nu-mi zice ca speri la bine de-acum incolo. Da unde sa te duci? Mda, la asta nu m-am gandit. Mi-am dat seama ca nu sunt in masura sa te sfatuiesc. Ramai aici, vorbim in 37 de ani, de la egal. Si sa iti ramana zambetul cu care ai intampinat fereastra.

Oare cate femei din Romania se incadreaza in textu de mai sus?

2 comentarii:

Blogger Unknown a spus...

Multe femei sunt in aceasta situatie, din pacate...E trist...foarte trist...

11:43 a.m., septembrie 27, 2008  
Anonymous Anonim a spus...

Bah sisife ... aici ai spus-o rau de tot ... :(((
PLm ...

3:58 p.m., septembrie 02, 2009  

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]

<< Pagina de pornire